Constat că în ultimul timp s-a declanșat o adevărată isterie în privința protecției datelor personale și o mulțime de “specialiști” înceară să ne sfătuiască în această privință.

Se sugerează tot felul de tabele care ar trebui întocmite, primim oferte de la tot felul de binevoitori care încearcă să ne ajute după ce vom încheia un contract cu ei, suntem amenințați cu amenzi de zeci de milioane de lei dacă nu urmăm cine știe ce cursuri, care costă și ele o mulțime de bani, ni se propun tot felul de declarații și deczii, care de fapt nu sunt cerute de nimeni și se invocă o legislație națională care încă nu există.

De fapt, cel mai simplu pentru contabilii care sunt interesați de acest subiect ar fi să citească Regulamentul sau cel puțin să citească cele câteva rânduri de mai jos extrase din  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE și să se orienteze pentru fiecare situație particulară în parte:

(1)Prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
(b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
(c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
(d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
(e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
(f) prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Să traducem:

–  Dacă persoana fizică (numai de ăștia e vorba) e de acord înmod explicit să vă dea datele să faceți ceva cu ele, de exemplu să le puneți pe internet, sunteți în legalitate

– Dacă persoana fizică încheie un contract, sau cumpără ceva și pentru finalizarea contractului sau a cumpărăturii este necesar să înscriem undeva datele acelei persoane, nume, prenume, CIF, buletin sau adresă) ESTE ok să le scriem și nu am încălcat nici o lege. De exemplu, e foarte legal să ni se ceară Numele și prenumele și seria și numărul CI de către curierul care ne aduce un colet, pentru a-l înscrie în documentul de primire al coletului, pentru că altfel omul ăla nu va putea dovedi că ne-a dat coletul.

– Dacă trebuie să-i facem salariile, e OK, pentru că e o obligație legală să înscriem datele angajatului.

– Dacă îi înscriem datele într-o fișă medicală, în cazierul judiciar, într-o listă cu rezerviști etc, e OK.

In schimb, nu avem voie să înscriem, de exemplu, datele operatorului (nume, prenume, CNP și/sau CI) pe o factură care circulă la terți, pentru că legea nu impune acest lucru.

Dacă totuși vrem să facem asta va trebui să-i cerem respectivei persoane consimtământul scris.

Ideal ar fi ca, de fiecare dată când avem tendința să înscriem datele unei persoane într-un document, să ne uităm peste punctele (a)-(f) de mai sus și dacă nu e neapărat necesar, să nu le înscriem niciunde.

Sub nici o formă nu înscrieți undeva date referitoare la boli (sunteți contabili, nu medici), la rasă, etnie sau religie.

Un alt lucru important pe care nu vi l-a prea pomenit nimeni:

Datele alea puteți să le culegeți pentru a le înscrie pe o factură, sau în REVISAL sau în alte raportări impuse de o reglementare legislativă.
Dar gândiți-vă de două ori ce faceți cu ele după aceea.
Pentru că, dacă cei de la REVISAL sau de la alte instituții ale statului sunt operatori de date personale și răspund de datele primite, iar dumneavoastră le dați nu că vreți ci pentru că vă obligă o lege, nu la fel se întâmplă cu datele pe care le dați unui program de contabilitate online, de exemplu, adică cuiva despre care nu prea știți nimic. Probabil cei care dețin aplicațiile online respective folosesc baze de date securizate, dar nici eu nici dumneavoastră nu putem fi siguri de acest lucru.
Legea nu vă obligă să le dați acolo și nici persoana respectivă nu v-a dat acordul să-i împrăștiați datele pe internet. Iar dacă îmi găsesc datele pe internet, pe dumneavoastră contabilul vă dau cu capul de pereți, nu pe cel cu softul, pentru că eu contabilului i-am dat aceste informații pentru a le prelucra și am nici o relație cu firma care se ocupă de programul de contabilitate.

Deci, ideal ar fi să nu înscrieți astfel de date pe aplicațiile online. Dacă tot folosiți astfel de aplicații nu le folosiți înainte de a avea un contract cu proprietarul respectivului serviciu, prin care acesta se obligă să facă ceea ce este necesar pentru ca datele cu caracter personal să nu fie divulgate altcuiva decât dumneavoastră.

Si, acolo unde se poate, anonimizați datele

De exemplu în loc de Popescu Vasile, domiciliat în Timișoara str. Popești leordeni nr. 5 scrieți la client ceva de genul Abonat nr. 55432, urmând ca într-o evidență care nu este disponibilă altora să menționați cine este abonatul 55432.

Chiar dacă nu e o obligație impusă de cineva nu ar fi rău să vă protejați calculatorul cu o parolă, sau și mai bine, pentru datele personale ale persoanelor fizice, să folosiți partiții sau cointainere criptate, astfel încât nimeni în afară de cei autorizați să nu aibe acces la acestea.

Si mai e un articol important între zecile de pagini ale regulamentului:

Articolul 30
(5)   Obligațiile menționate la alineatele 1 și 2 nu se aplică unei întreprinderi sau organizații cu mai puțin de 250 de angajați, cu excepția cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1), sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, astfel cum se menționează la articolul 10.

In traducere. dacă aveți sub 250 de angajați (nu operațiuni cum spunea nu știu ce individ pe la CECCAR) stați liniștiți și nu faceți nimic decât ceea ce vă dictează bunul simț, nu aveți treabă cu numirea a tot felul de responsabili, ofițeri, întocmirea a tot felul de tabele și alte rahaturi.

Iar dacă cineva vă cere bani pentru ceva legat de acest subiect dați-l afară pe ușă.

Aici veți putea citi întregul text al Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE

Iar aici găsiți un mic ghid cu privire la acest subiect.

Dar nu am terminat

Există și o lege națională, care preia prevederile Legislației europene și el adaptează puțin.

Este vorba despre Legea 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Să vedem ce scrie și acolo și să încercăm să traducem ce este important:

Art. 3- Prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau a datelor privind
sănătatea
(1) Prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proecs decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri este interzisă, cu excepţia prelucrărilor efectuate de către sau sub controlul autorităţilor publice, în limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege şi în condiţiile stabilite de legile speciale care reglementează aceste materii, care să prevadă şi garanţii adecvate pentru persoana vizată. Interdicţia nu poate fi ridicată prin consimţământul persoanei vizate.
(2) Prelucrarea datelor privind sănătatea realizată în scopul asigurării sănătăţii publice, astfel cum este definită în Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum şi la sănătatea şi siguranţa la locul de muncă nu se poate efectua ulterior, în alte scopuri, de către terţe entităţi.

Deci, datele date medicului rămân la medic, nu cumva să ajungă la alții care le pun pe internet sau cine știe unde să vadă toată lumea ce are omul ăla .

Articolul 4 este mai interesant

Art. 4 – Prelucrarea unui număr de identificare naţional
(1) Prelucrarea unui număr de identificare naţional, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin, se poate efectua în situaţiile prevăzute de art 6 alin. (1) din Regulamentul general privind protecţia datelor.

(a) persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
(b) prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
(c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
(d) prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
(e) prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;

(2) Prelucrarea unui număr de identificare naţional, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin, în scopul prevăzut de art 6 alin. (1) iit. F) din Regulamentul general privind protecţia datelor, respectiv al realizării intereselor legitime urmărite de operator, sau de o pane terţă, se efectuează cu instituirea, de către operator a următoarelor garanţii:
a) punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru respectarea, în special, a principiului reducerii la minim & datelor, precum şi pentru asigurarea securităţii şi confidenţialităţii prelucrărilor de date cu caracter personal, conform dispoziţiilor art.
32 din Regulamentul general privind protecţia datelor;
b) numirea unui responsabil pentru protecţia datelor, în conformitate cu art. 8 din prezenta lege;
c) aderarea la un cod de conduită aprobat, în condiţiile art. 40 din Regulamentul general privind protecţia datelor şi asumarea respectării dispoziţiilor acestuia;
(1) stabilirea de termene de stocare în funcţie de natura datelor şi scopul prelucrării, precum şi de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie şterse sau revizuite în vederea ştergerii;
e) instruirea periodică cu privire la obligaţiile ce le revin, a persoanelor care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, prelucrează date cu caracter personal.

Adică,