DESPRE INTERDICTII SI CUM IDIOȚENIA UNORA NE AFECTEAZA PE TOTI

DESPRE INTERDICTII SI CUM IDIOȚENIA UNORA NE AFECTEAZA PE TOTI

Anton Kovacs July 6, 2019

18-19 Martie 2019: “O parte a Timișoarei, fără telefonie și internet, după ce primarul Robu a tăiat cablurile”, scria în titlurile ziarelor din acele zile.

Ziarele nu exagerau, primarul orașului pur și simplu s-a pus să taie cablurile firmelor de telecomunicații pentru că așa a vrut el, lăsând oamenii și instituțiile din acea zonă fără televiziune, internet și telefonie.

2019, cândva după 26 mai: Cuiva, cred că e vorba despre un deputat, o persoană despre care oricum nu a auzit nimeni și al cărui nume nici nu merită pomenit, îi vine ideea să interzică fumatul în parcuri, ceva în genul ăsta, provocând o mică isterie națională.

Astăzi, 06.07.2019: “Tramvaiele vechi, cu două denumiri nemțești, fără updatare, nu au omologări și certificat de conformitate privind durata medie și cea maximă de viață”

”Putem opri transportul public! Măsura o aplicăm într-o săptămână, dacă nu ni se prezintă documentele solicitate!”…. Lucrurile astea le spune un cetățean care este ceva șef la OPC, adică la instituția care trebuie să apere interesele consumatorilor. Și le apără lăsându-i pe timișoreni fără tramvaie.

Ce au în comun cei trei oameni despre care am pomenit mai sus?
Toți trei sunt politicieni.

Adică nu specialiști în telecomunicații sau în administrarea orașelor, sau în transport în comun, sau experți în mediu și poluare, ci politicieni, adică oameni care prin definiție nu se pricep la nimic, niște oportuniști care au căutat să ajungă într-o funcție, nu contează care, totul e să fie bine plătită.

Primarul, dacă l-ar fi interesat cu adevărat firele de pe stâlpi, ar fi făcut în așa fel încât și cei care distribuie energie electrică, atunci când și-au schimbat sârmele din o mare parte a orașului, să le îngroape, în loc de a le cocoța în vârful stâlpilor.
Că doar în timpul mandatului său s-a întâmplat acest lucru.

Celălalt, dacă îi pasă atât de mult de sănătatea copiilor, poate ar fi interzis și transportul auto pe o anumită rază în jurul parcurilor, că mașinile alea poluează de sute de mii de ori mai mult decât țigările celor care fumează acolo.
Și poate ar fi interzis și transportul copiilor cu mașina la școală, grădiniță sau chiar în parc, că toate substanțele alea pe care le degajă tapițeria mașinii, covoarele, aromatizanții și plasticurile din ea, mirosul ăla minunat de mașină nouă, la care se adaugă și gazele celorlalte mașini din trafic, sunt de mii de ori mai cancerigene decât țigările trecătorilor.

Iar domnul căruia nu îi plac tramvaiele cu două denumiri nemțești și ar dori poate numai tramvaie cu denumiri verzi, românești, poate se uită și prin instituțiile statului din care face parte, instituții ineficiente, învechite și infestate cu personal incompetent.
Sau s-ar uita prin parcul care chiar sub ochii săi a dispărut pentru a face loc unui bloc, încălcându-se astfel o mulțime de legi și creându-se un prejudiciu major locuitorilor din acea zonă, locuitori ale căror interese e plătit să le apere.

Sunt ajutați în vreun fel cetățenii orașului dacă nu mai circulă tramvaiele, administrația e pedepsită în acest fel?
Nici pe departe, cetățenii vor suferi, iar pe administrație o să o doară în cur. Funcționarii statului sau ai administrației locale nu circulă cu tramvaiul, ci cu mașinile personale, unele dotate și cu șofer.

Tramvai – Los Angeles, USA

Pe toți trei acești cetățeni îi doare în cur de binele nostru, al cetățenilor. Ei de fapt vor să arate că muncesc. Și vor să-și arate puterea.

“Pentru că putem”, cum spunea un alt politician.
“…de data asta nu o sa ne facă agenda politica… alegătorii”, cum spunea chiar unul din cei de mai sus.

“NOI SUNTEM POLITICIENI ȘI VĂ INTERZICEM LUCRURI”

Și cuprinși de beția puterii ne lasă fără internet, fără tramvaie și nu vă mai lasă nici să fumați.

Dacă nu le iese, probabil chiar ai lor o să-i zboare din funcția pe care o ocupă acum, în fond, nimeni nu s-a născut nici primar, nici deputat și nici șef. Au fost alții mai mari și mai tari și tot au zburat.

Dar dacă le iese, vor prinde curaj și la anul poate vor propune o lege prin care o să se interzică avortul. Sau cineva va dispune ca fetele care se țin de mână în oraș să fie arestate, iar cele cu fustițe mini să fie biciuite în piața publică.
Sau, vânzătoarele care sunt machiate sau au unghiile lăcuite să fie destituite.
Sau că nu mai e voie cu 3 căței/locuință, ci numai cu unul, iar ceilalți doi trebuie omorâți (nu râdeți, în Timișoara există oameni care și-au vândut apartamentul în care au locuit o viață pentru că niște consilieri locali, la fel de deștepți ca și individul ăsta, au hotărât că orice vecin poate să le interzică să țină un cățel în propria locuință).

Reacția unor oameni cu mintea sănătoasă ar fi să se revolte împotriva interdicțiilor, atât timp cât nu izvorăsc dintr-o necesitate reală.
Dar nu, noi, trebuie neapărat să fim de acord cu orice tâmpenie corectă politic și aprobată de biserică și, exact cum făceau vitele alea din Germania în anii ’30-’40 de care nu prea ne deosebim, aprobăm interdicțiile.

La un moment dat ne va părea rău, dar va fi prea târziu.