Boala albastră

Boala albastră

Anton Kovacs

In urmă cu fix 75 de ani, în ziua de 29 noiembrie 1944, la spitalul John Hopkins avea loc prima operație pe cord deschis, operație care a constituit începutul chirurgiei cardiace de astăzi.

Operația a fost făcută de către o echipă formată din Dr. Alfred Blalock, tehnicianul Vivien Thomas și cardiologuil pediatru Dr. Helen Taussig.

Pacientul a fost o fetiță care suferea de ceea ce se numește “Boala albastră” (Blue Baby Syndrome).

Dr. Alfred Blalock

***

“Boala albastră” este o manifestare a defectelor cardiace congenitale care determină trecerea

sângelui direct din partea dreaptă a inimii în partea stângă și care duc la cianoză.

În aceste defecte, o parte din sângele care este pompat către organism nu a fost oxigenat de plămâni și, prin urmare, va apărea mai albastru.

Bebelușii cu aceste tipuri de defecte cardiace pot avea o nuanță albăstruie constantă la nivelul pielii lor sau pot avea episoade temporare de cianoză. Gradul de cianoză depinde de cât de mult sânge neoxigenat este amestecat cu sânge oxigenat înainte de a fi pompat la corp.

***

Pentru ca inima să poată fi oprită în timpul operației de la spitalul John Hopkin s-a folosit o procedură numită “bypass coronarian”, manevră prin care circulația sângelui și oxigenarea acestuia este “mutată” în exterior, locul inimii fiind luat de o mașină inimă-plămân.

Operație în care se folosește o mașină inimă-plămân

***

In România circulă niște informații eronate conform cărora prima operație pe cord deschis a fost făcută în 1973, la Târgu Mureș, de către medicul Pop D. Popa. Acest lucru nu este adevărat și consider că este o datorie de onoiare să corectez aceastăinformați efalsă.

Prima operație de acest fel a fost făcută în iunie 1959, la spitalul Colțea, de către o echipă condusă de marele chirurg Voinea Marinescu, care în acea perioadă era și ministrul sănătății.

Dr. Voinea Marinescu

La această premieră absolută în medicina românească a participat în calitate de “Vioara I-a” și un alt mare chirurg român, Dan Setlacec.

Dan Setlacec

Ca o coincidență, operația a fost făcută tot unei fetițe care manifesta sindromul de “Boală albastră” datorită unei afecțiuni congenitale numită “Tetralogie Fallot”.

Tetralogia Fallot este un defect cardiac congenital cianogen, fiind apreciată ca cea mai comună formă a malformaţiei congenitale cardiace cianotice, responsabilă pentru nivelele scăzute de oxigen în sânge.

Care sunt principalele caracteristici?

Tetralogia Fallot include patru defecte majore ale inimii şi ale vaselor de sânge:

– stenoza infundibulară (obstrucția fluxului sangvin din ventriculul drept)

– defect de sept ventricular

– aorta dextropoziționată

– hipertrofie de ventricul drept

În cazul tetralogiei Fallot, sângele oxigenat și cel dezoxigenat se amestecă în ventriculul stâng prin intermediul defectului septal.

O astfel de anomalie este numită șunt dreapta – stânga.

Sursa: https://www.cardiocenter.ro/

Spre deosebire de operația din SUA, unde în timpul operației s-a folosit bypassul coronarian, la noi s-a folosit o altă procedură care se numește “hipotermie terapeutică”.

Practic, pacienta a fost împachetată în pungi cu gheață  astfel încât temperatura corpului i-a fost coborâtă până când inima a încetat să bată.

S-a făcut intervenția care a salvat viața pacientei după care corpul acesteia a fost încălzit cu ajutorul unor radiatoare electrice.

Totul într-un timp destul de scurt astfel încât creierul să nu fie afectat de lipsa de oxigen.

Operație pe cord în care se folosește hipotermia terapeutică. Se poate observa că pacienta este învelită cu pachete cu gheață.

Micuța Eugenia Drăgăiescu, în 1959, la câteva zile după ce a suferit prima operație pe cord deschis din România. Se poate observa că bandajele încă nu fuseseră scoase.

Dovadă a profesionalismului medicilor care au efectuat prima intervenție pe cord deschis este faptul că după 60 de ani de la operație, chiar dacă nu este sănătoasă tun, pacienta, care locuiește în Timișoara, trăiește, face cumpărături, își plimbă câinii, exact cum face orice om sănătos.