Cum s-ar putea “norma” munca unui contabil și cum am putea calcula care sunt tarifele corecte pentru acest gen de servicii

Unii contabili cer mult, alții mai puțin, alții cer în funcței de cât cer și notarii sau avocații, considerând că și munca lor este la fel de complexă cu a acestora. Unii cer în functie de cât câștigă clientul, alții nu au nici o logică în tarifele pe care le cer,

Eu cred că atunci când “normăm” munca unui contabil nu ar trebui să ne intereseze nici cât câștigă clientul, nici cât câștigă notarii ci ar trebui să facem calculele pornijnd în primul rând de la volumul de muncă depus.

Urmărind timp de proape 30 de ani cum lucrează o mulțime de contabili, am constatat că un contabil cu experiență poate procesa într-o lună documentele a maxim 5 firme cu câte 150-200 documente, în condițiile în care se face o prelucrare “normală”, fără alte informații sau situații decât cele cerute de legislația în vigoare și fără a interveni evenimente deosebite de genul controalelor, rambursări de TVA etc.

Adică, un contabil care lucrează bine și atent va prelucra cel mult 1000 documente primare/lună, ceea ce înseamnă un teanc gros de 10-12 cm cu facturi, chitanțe, extrase de cont și ce o mai fi acolo.

Un document înseamnă exact ceea ce se ințelege, o factură, o chitanță, un extras de cont etc. O factură este un document, un bon de casă este un document.
Desigur că unele documente sunt “mai mici”, altele conțin mai multe operațiuni, dar numărul de 150-200 documente este o medie pentru o lună.

A face o firmă înseamnă a face tot ce înseamnă contabilitate, clientul îți aduce documentele primare nesortate într-o pungă iar contabilul îi predă documentele îndosariate, cu declarații și tot ce mai este necesar în data de 30 a fiecărei luni.

Stiu că sunt contabili care fac și 100 de firme/lună, pe colțul mesei din bucătărie, dar aceia nu fac contabilitate, tot ce înseamnă mai mult de 1000 documente primare/lună/om înseamnă prostituție și lucru prost făcut.

In condiții normale de lucru și fără nici un fel de evaziune fiscală, nu recuperăm dosarele vechi de la client și nici bibliorafturile, nici nu listăm pe spatele hartiilor vechi (se mai întâmplă) cam jumătate din încasări merg pe cheltuieli directe, consumabile, amortizare imprimanta  și computer, curent, internet, telefon, softuri, hârtie igienică, gunoi, apă, cafea și încă 1000 de alte mărunțișuri care sunt necesare pentru funcționarea unei firme.
Rămâne cealaltă jumătate pentru salarii, jumătate din care ceva mai puțin de jumătate merge din nou la stat.

In concluzie, în condițiile în care nu se face nici un fel de evaziune iar lucrările sunt făcute la calitate maximă, banii pe care-i luați în mână pentru munca dumneavoastră, să spunem “salariul net”, reprezintă cam 30%-35% din sumele încasate.
In acest moment puteți face calculul “în sus”, pornind de la pretențiile dumneavoastră de viață:

Dacă doriți să rămâneți cu 2000 lei/lună, va trebui să încasați vreo 6000 lei, deci câte 1200/lună de la fiecare firmă cu un număr de 200 documente/lună.

Dacă vreți doar salariul minim va trebui să încasați vreo 600/firmă/lună.
Adică vreo 3 lei/document primar prelucrat.

Pornind de la cifrele de mai sus putem face și un alt calcul:

In condițiile în care un contabil este angajatul unei firme de contabilitate, care îi pune la dispoziție tot suportul și logistica necesare, firmă care pe de o parte dorește să facă un mic profit iar pe de altă parte firma va plăti impozit pe venit/profit și eventual impozit pe dividende, retribuția pe care o ia “în mână” contabilul angajat ar trebui să fie de aproximativ 25% din suma încasată de la client.

Desigur putem să luăm de la luntre și să punem la punte, scădem prețul/document și luăm bani separat pentru bilanț, calculăm prețul/document în funcție de complexitatea acestuia, dar per total cam de aici ar trebui să pornim.

In condițiile în care un contabil nu va putea prelucra un număr mai mare de documente decât cel luat în calcul mai sus, ajungem la concluzia că un tarif mai mic nu este posibil decât dacă scădem sub limita acceptabilă calitatea serviciului prestat sau retribuția contabilului.

Mai rămâne o singură problemă, clienții să își și permită să plătească tariful cerut de contabil.

Anton Kovacs