Anton Kovacs – www.infokam.eu

Spre deosebire de situația în care evidența bunurilor se ține cantitativ-valoric, când știm întotdeauna ce avem în stoc, denumirea reperelor, cantitatea și prețul acestora, evidența global-valorică a mărfurilor ne permite să știm în orice moment care este valoarea mărfurilor din stoc, dar nu vom ști decât cu ocazia inventarierilor periodice ce repere avem în stoc și nici cantitățile acestora.

Ca să înțelegem mai bine, dacă în situația unei evidențe cantitativ-valorice știm că avem, de exemplu, 10 sticle de Cola, la pretul de 5 lei bucata și 8 napolitane la prețul de 1 leu/bucată, deci o valoare de 58 lei, în cazul evidenței global valorice vom ști că avem în magazin marfă în valoare de 58 lei dar nu știm câtă cola și câte napolitane avem decât atunci când facem un inventar.

Evidența global valorică este practicată datorită simplității operațiuniilor, în general de către micile magazine de vânzare cu amănuntul, așa numitele “butique-uri”.

1. Inregistrarea achizițiilor de mărfuri

Pentru exemplificare vom lua o factură oarecare a unui furnizor:

In primul rând facem nota de recepție (NIR-ul)

Dacă ne uităm pe nota de recepție vom observa niște coloane noi, care nu existau pe factură.

1. Prețul unitar de înregistrare

Acesta este prețul la care vom vinde noi marfa respectivă.

Pentru a afla care ar trebui sa fie prețul de vânzare.înregistrare va trebui să ne facem niște mici calcule, în așa fel încât adaosul pentru o anumită perioadă (ceea ce adăugăm la prețul de achiziție) să ne acopere toate cheltuielile pentru acea perioadă, salariile, chiria spațiului, telefon, hartie de imprimantă, curent, tot.

Din păcate prețul de vânzare mai este dictat și de piață, nu vom putea vinde polonezul cu 50 lei/kg dacă vecinul care are magazinul lângă noi îl vinde cu 20 lei/kg.

2. TVA-ul neexigibil.

Acesta este TVA-ul aferent mărfii pe care o vom vinde.

Tva-ul neexigibil (contul 4428) nu se platește și nici nu se deduce în cursul perioadei, nu are legătură cu TVA-ul deductibil sau TVA-ul colectat (contul 4427) ci este un TVA pe care îl calculăm pentru a ști cât din valoarea mărfurilor pe care le avem în magazin reprezintă de fapt TVA, așa cum calculăm adaosul, pentru a ști cât din valoarea mărfurilor reprezintă ceea ce ne rămâne atunci când vom vinde aceste mărfuri.

Cum se calculează acest TVA:

Dacă, de exemplu avem un telefon care la raftul magazinului nostru costă 100 lei, la un TVA de 20%, TVA-ul va fi (100×20)/120, adică 16.67.

Sau putem calcula invers, aflăm valoarea fără TVA 100/1.20=83.33 iar TVA-ul va fi valoarea totală-valoarea fără TVA, adică 100-83.33=16.67

In majoritatea cazurilor aceste calcule le face “programul”, de aceea foarte multe persoane care se ocupă de evidența magazinelor nici nu știu să le facă. Totuși nu este rău să știm cu toții care este logica care se află în spatele programelor, chiar nu este normal ca cineva să  trăiască din contabilitate dar să nu știe decât să dea click-uri într-un program.

3. Adaosul comercial

Adaosul reprezintă banii care ne rămân nouă după ce reușim să vindem mărfurile respective.

In cazul telefonului pe care îl vindem cu 100 lei dar l-am cumpărat cu 50 lei, adaosul va fi prețul de vânzare (100 lei) – TVA neexigibil (16.67 lei) – prețul de achiziție (50 lei), adică 100-16.67-50=33.33 lei.

Până aici ne-am ocupat de NIR, care face parte din munca gestionarului.

Urmează înregistrările contabile aferente cumpărărilor de marfă, care sunt treaba contabilului

1. Achiziția mărfurilor de la furnizor: 371 –  401 = 118.80

2. TVA-ul aferent achiziției: 4426 – 401 = 10.70

3. Inregistrarea TVA-ului neexigibil: 371 – 4428 = 13.73

4. Inregistrarea adaosului comercial: 371 – 378 = 33.70

Dacă nota de recepție este făcută cum trebuie vom regăsi toate acest valori înscrise pe aceasta, contabilul nemaitrebuind decât să le copieze, eventual să le verifice.

5. Presupunem că factura de la furnizor a fost achitată numerar, așa că înregstrăm plata furnizorului: 401 – 5311 = 129.50

Observăm că în contul 371 (Mărfuri) am “adunat” atât valoarea de achiziție a acestora, cât și adaosul și TVA-ul neexigibil. Dacă adunăm sumele reprezentate de adaos, TVA neexigibil și valoarea de achiziție obținem exact valoarea mărfurilor existente în magazin (118.80+13.73+33.70=166.23)

Balanța contabilă după operarea intrării de marfă

2. Inregistrarea vânzărilor de marfă

De regulă cei care țin evidența operativă a micilor magazine de comerț cu amănuntul înregistrează vânzările de marfă la sfârșiul zilei, pe baza raportului zilnic (Z) scos de casa de marcat.

Valoarea înscrisă pe “Z” este valoarea mărfurilor vândute de magazin în cursul zilei.

3. Registrul de casă și Raportul de gestiune

La sfârșitul ziei, odată înregistrate achizițile și vânzările de mărfuri putem lista/completa registrul de casă

Dacă ne uităm în registrul de casă vom constata că la începutul zilei aveam 600 lei, am plătit furnizorului 129.50 lei, am încasat 92.10 lei iar la sfârșitul zilei avem în sertar suma de 562.60 lei. Dacă am lucrat corect, numărăm banii din sertar și vom constata că avem fix valoarea înscrisă în Registrul de casă.

Vom lista/completa și raportul de gestiune

Uitând-ne pe raportul de gestiune constatăm că la începutul zilei nu aveam marfă în magazin, am încărcat gestiunea cu marfă în valoare de 166.23 lei, am vândut marfă de 92.10 lei și la ora închiderii mai avem în magazin marfă de 74.13 lei.

Intotdeauna soldul raportului de gestiune trebuie să fie riguros egal cu valoarea mărfurilor din magazin.

După ce a listat și raportul de gestiune și a dat o mătură prin magazin vânzătoarea a plecat acasă, așa că doamna contabilă poate liniștită să conteze vânzările de marfă (de regulă va face acest lucru o dată pe lună, la sfârșitul lunii sau în primele zile ale lunii următoare).

Pentru aceasta va trebui să calculeze cât din toată marfa vândută reprezintă TVA neexigibil, căt reprezintă adaos comercial și cât reprezintă valoarea mărfii de la furnizor.

Incepem cu TVA-ul neexigibil, folosind formula care am folosit-o și la înregistrarea cumpărării:

Stim că valoarea mărfii vândute este de 92.10 lei, iar cota de TVA este de 9%.

Vom avea (92.10 x 9)/109=7.60

sau

valoarea fără TVA =92.10/1.09=84.50, de unde rezulta TVA-ul care este valoarea totală – valoarea fără TVA = 92.10-84.50=7.60

Pentru că am vândut o parte din marfă vom “scădea” și conturile de TVA neexigibil și adaos proporțional cu valoarea mărfii vândute.

Formula contabilă va fi exact invers de la cumpărare, dacă atunci am “adunat” TVA-un neexigibil în contul de mărfuri acum îl vom scădea (să nu uităm că în contabilitate “sensul mișcării valorilor” se scrie de la dreapta spre stânga) : 4428-371=7.60

*

Urmează calculul adaosului comercial aferent celor 92.10 lei, ceea ce e mai complicat deoarece avem nevoie de regula de 3 simplă.

Deci, dacă la un sold de 166.23 lei marfă aveam un sold de 33.70 lei în contul de adaos, oare cât adaos vom avea la 92.10?

Păi,

33.70 lei adaos / 166.23 lei marfă= 0.20273 lei adaos pentru fiecare leu marfă

Asta înseamnă că la 92.10 lei marfă adaosul reprezintă 92.10×0.20273=18.67 lei.

Cei 0.20273 lei sunt numiți de către contabili “Coeficientul K”. Calculul K este considerat ceva foarte complicat, noroc că-l fac programele automat.

Intotdeauna vom calcula coeficientul K cu minim 4 zecimale, deoarece în caz contrar este posibil ca după un timp sa constatăm că gestiunea nu a fost descarcată corect.

Scriem și formula pentru “scăderea” adaosului din marfa rămasă: 378–371=18.67

*

Rămâne să aflăm cât din marfa vândută reprezintă de fapt costul mărfii cumpărate de la furnizor, adică cât ne-a costat de fapt pe noi marfa vândută.  Aceasta este total vânzări – tva neexigibil – adaos aferent = 92.10-7.60-18.67=65.83

Scriem formula: 607-371=65.83

In final contabila va înregistra venitul obținut de firmă, adică valoarea mărfii vândute-TVA și TVA-ul aferent

5311-707= 84.50 (valoarea mărfii vândute –TVA, adică 92.10-7.60)

5311-4427= 7.60 lei TVA

Grupul de operațiuni prin care scădem din contul de marfă TVA-ul neexigibil, adaosul comercial și prețul de achiziție aferente valorii mărfurilor vândute se numește “Descărcarea gestiunii”

După ce am efectuat toate operațiuniile descrise mai sus și am închis conturile de cheltuieli, de venituri și de TVA Registrul Jurnal în care sunt înscrise toate formulele contabile descrise mai sus trebui să arate cam așa:

Si tragem concluziile ca să știm ce-I povestim la dom’ patron dacă ne întreabă cum merge firma sa:

Astăzi am vândut marfă de 92.10 lei, pentru care am plătit furnizorului suma de 65.93 lei, dăm statului TVA în valoare de 7.60 lei și nouă ne rămâne suma de 18.67 lei.

In magazin mai avem marfă în valoare de 74.13 lei (soldul contului 371), din care TVA-ul pe care îl vom plăti statului în momentul vânzării este de 6.13 lei (soldul contului 4428) iar nouă ne va rămâne în momentul vânzării adaosul de 15.03 lei (soldul contului 378 după efectuarea operațiuniilor de descărcare a gestiunii pentru perioada descrisă mai sus).

Așa va arăta balanța noastră de verificare

In final verificăm ca soldul contului 371 să fie identic cu soldul din raportul de gestiune, verificăm ca soldul contului 5311 să fie identic cu soldul din registrul de casă.

Asta a fost tot