Gânduri la 3 dimineața

Numărul morților din cauza consumului de alcool a ajuns de la începutul anului la 555691, probabil la ora la care veți citi acest text vor fi 600000, dar vănzarea alcoolului nu a fost interzisă.
Numărul morților în accidente de mașină a ajuns la 300000 de la începutul anului, dar folosirea automobilelor, sau cel puțin autoturismele personale nu a fost interzisă.
Numărul celor morți de gripă sezonieră, cea care nu este considerată pandemie ci ceva obișnuit, a ajuns în același interval la 108000 în întreaga lume, dar nu se consideră că aceasta este o problemă gravă.
Numărul celor care se spune că au murit având “coronavirus” (dar, atenție, nu neapărat din cauza coronavirusului, ceea ce este cu totul altceva) a ajuns la 13000 în întreaga lume. Si ce să vezi, în o mulțime de țări au fost interzise drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de a te deplasa pe stradă.

În aceste zile lumea a devenit un imens lagăr de concentrare condus de niște oameni care au fost prea proști, prea puturoși șau prea șireți pentru a face o treabă utilă și oricum nu știu să facă nimic în afară de a-și mirosi reciproc ciorapii.
Si politicienii, inclusiv tinerii politicieni, cei care vorbesc despre “dezvoltare sustenabilă”, “economie circulară”, “identitate de gen” (că nu mai e voie să vorbești despre “egalitate între sexe, nu e politically correct) fac parte din această categorie.

Iar populația, exact cum făceau cretinii care îi mulțumeau lui Ceaușescu că le permite să meargă duminica la muncile agricole, îi aplaudă pentru ce fac.

Poate chiar acum pe unii oameni poate îi dor dinții. Alții fac un guturai. Copii cad, se zgârie și rana se poate infecta. E primăvară, e normal ca o mulțime de oameni să răcească, să sufere de alergii de la polen sau de la blana pisicii care năpârlește sau de o mulțime de alte lucruri.
Nu trebuie să fii medic pentru a ști că de multe ori virozele, chiar și cele “normale”, gripele sezoniere, sunt însoțite de suprainfecții bacteriene, care sunt mai periculoase decât viroza în sine.

In condițiile în care practic nu ai voie să ieși pe stradă, cabinetele stomatologice sunt închise prin ordonanță militară (de când conduce armata țara asta, că nu am auzit de vreo lege marțială?), cabinetele medicale de familie nu mai funcționează decât eventual virtual.

Dar o rețetă nu poate fi înmanată virtual pacientului, că e nevoie de card, și de aparatul în care bagi cardul, și o conexiune la minunatul sistem al Casei de Sănatate, unul din cele mai mari jafuri postrevoluționare pentru care nimeni nu a fost încă băgat în pușcarie.

Dar îi amendăm cu sume astronomice pe cei care ies în stradă să ia puțin aer sau să-și întrebe vecinul cum se simte.

Citeam pe ușa unul cabinet medical că pe perioada crizei bolnavii vor fi îngrijiți de către cei din familie. Că familiei i-au plătit lunar cei de pe lista acelui medic timp de zeci de ani o căruță de bani, ca să spună acum lepădăturile astea că dacă ești bolnav să te trateze familia.

Niciunde autoritățile nu au informat populația despre ce trebuie să facă cei care au poate un abces dentar, sau cum să se trateze cei care răcesc și fac febră sau cei care pot avea una din sutele de afecțiuni normale care se tratează cu câteva pastile și pentru care ar fi o nesimțire să chemi salvarea.

Nimeni nu le-a spus farmaciștilor să elibereze aceste pastile și fără rețetă, barem până trece isteria, dacă nu este vorba despre medicamente cu adevărat periculoase.
Imaginați-vă că vă doare o măsea pe care nimeni nu o poate scoate sau trata în aceste zile, că așa e ordonanța, când cu 10 mg de Ospamox ați putea să scăpați de chin.

Tot ce ni se spune, obsesiv, este să stăm închiși în casă.
Încep să fiu curios, oare ce se întâmplă pe stradă și nu avem voie să vedem?

Voi realizați cât de grav este ceea ce se întâmplă?

Sau nu vă interesează din moment ce au dat liber la programele de filme pe TV și încă aveți carne în frigider?

Au murit oameni, am văzut eu cum au fost împușcați, pentru a avea dreptul să circule. Astăzi nu mai au acest drept. Nu vorbim despre Europa, oamenii nu mai au voie să circule nici pe stradă, decât cu adeverință sau declarație pe proprie răspundere completată în prealabil.

Trebuie să vă faceți o declarație pe care să o purtați la voi, în care declarați pe proprie răspundere că mergeți după pâine sau să vă plimbați animalul de companie, pentru că e cât se poate de logic ca virusul să fie intimidat dacă declarați pe proprie răspundere că duceți cățelul să se cace.

Nu știu precis cum facem, o declarație pentru cățel, una pentru mers la pâine și una pentru alergat în jurul casei? Una în fiecare zi sau ajunge una permanentă pentru fiecare destinație, pe care o purtăm în portofel, împreună cu buletinul, adeverința de la servici și adeverința că nu ne-am închis balconul?

Armata și poliția vor reține aceste declarații, caz în care vom face mai multe că poate la primul colț mă oprește milițianul iar la următorul armata?

Si ei cum fac, îmi citesc declarația și apoi se țin după mine, să vadă dacă într-adevăr merg cu cățelul la căcat și nu la amanta vdi scara vecină?

Si cu adeverința e o problemă, în lumea reală, cea cu care armatele, polițiile și politicienii nu au nici o legătură, adeverințele sunt eliberate de serviciul personal, dacă există, sau de către contabil care de obicei este un extern.

Sunt curios cum o să dea contabilii adeverințe în condițiile în care, cel puțin teoretic, și ei sunt consemnați la domiciliu.

Asta e lumea pe care a construit-o generația pentru care e o rușine să citești altceva în afară de SMS-uri, vânătorii de pokemoni cu pantaloni până la genunchi și picioare atent epilate care cred că elfii există și trăiesc în păduri.

Chiar și ordonanța asta a fost dată de un cetățean care afrma nu de mult că trebuie să-și sfințească biroul pentru că acesta e bântuit.

Altul care vede elfi și pokemoni.

Acum suntem liniștiți, astăzi e duminică, se pare că ne așteaptă o mică vacanță pe fiecare, frigiderul a fost mai mult sau mai puțin umplut zilele trecute, ne gândim că în sfârșit avem timp să citim cărțile alea, viață e frumoasă…

Dar începând de mâine cum facem?
Ce se va întâmpla cu banii?
Corporatiștii și bugetarii, cei supuși sistemului, vor primi banii pe card.

Un timp, că și banii ăia se termină.
Poate statul va da drumul la mașina aia de făcut bani și va pompa în piață bani nemunciți.
In felul ăsta IT-iștii care câștigă 7000 de lei și bugetarii vor câștiga tot atât dar își vor cumpăra niște țigarete cu leafa pe care o vor primi, pentru că așa funcționează economia, inflația sărăcește majoritatea și îi îmbogățește pe cei foarte bogați.

Dar corporatiștii și bugetarii sunt o minoritate.
Ce se va întâmpla oare cu ceilalți, în țara asta sunt milioane de oameni care vând în butică, spală mașini, repară televizoare, unii fac șaorma, alții fac contabilitate pentru micile întreprinderi, alții repară calculatoarele celorlalți.
Numai în Mallul din Timișoara sunt vreo 200 de magazine în care lucrează unul sau mai mulți oameni.
Firmele astea nu primesc nimic de la nimeni, trebuie să își câștige cu greu fiecare bănuț pe care îl încasează.
De unde vor avea oamenii ăștia bani?

Butica dacă nu încasează nu are de unde să le dea nici la angajați, nici la contabili, nici la IT-iști, nici la proprietarul spațiului în care își desfășoară activitatea.
Si butica nu poate încasa dacă nu e voie să circulăm pe stradă decât cu adeverință sau declarație pe proprie răspundere în care scrie că facem pușcărie dacă mințim cu privire la scopul deplasării.

Cu ce o să-și cumpere pâine peste o lună câteva milioane de oameni, cei probabil peste 90% care nu au bani puși deoparte pentru a-și asigura traiul pentru, să spunem, o lună?

Oare cum va gândi și ce va face cel care descarcă scânduri în nu știu ce depozit, sau poate până ieri vindea adidași chinezești în nu stiu ce bazar, când el nu va avea cu ce să-și cumpere o pâine pentru copii dar va vedea că vecinului medic, polițist, jandarm sau angajat la finanțe îi aduce de trei ori pe zi un băiat de la Glovo câte un rucksac cu bunătăți?

Gândiți-vă la toate astea.