Stadionul

Anton Kovacs

Povesteam în urmă cu doi-trei ani ce frumos e în weekend în jurul stadionului pe care vechii timișoreni încă îl numesc 1 Mai.

Tineri tați și tinere mămici ies cu copilașii să facă mișcare pe pista din jurul stadionului.

Alții aleargă, sau se dau cu rolele

Alții, în parcul aflat între McDonalds și stadion practică diferite sporturi.

Iar alții pur și simplu își plimbă cățeii

Câteodată, duminica, în imensa parcare de lângă stadion vin posesorii de mașini sau motociclete, să se laude cu jucăriile lor

sau pur și simplu stau în parcare și socializează

Mii de oameni se bucură în fiecare weekend de pista care înconjoară stadionul și de spațiile verzi din jur.

De cât de puțin este nevoie pentru a face fericiți atât de mulți oameni.

Probabil pentru a asigura un plus de valoare acelui loc în urmă cu vreo 2 ani pe tot perimetrul stadionului au fost plantați niște superbi salcâmi.. Și mai făceau salcâmii ăștia și niște minunate flori violete

Să fi fost 150, poate 180, numai cei de lângă gardul stadionului. Unul la fiecare 5 metri.

Or fi costat ceva dar cred că a meritat, în fond orașul ăsta plânge după copaci.

***

In weekend am avut ocazia să mă plimb din nou pe lângă stadion.

Vin dinspre Bv. Liviu Rebreanu, pe poteca de lângă gardul bazei ISIM și nu îmi vine să cred ce văd, în părculețul din spatele benzinăriei apăruse o mică pădurice. În sfârșit cineva se gândise să planteze copaci pe acea porțiune pe care nu era decât iarbă.

Asta chiar că este o știre, în Timișoara s-au plantat copaci.

Uite că primarul se ține de cuvânt, îmi spun, plantează copaci mulți și adevărați.

Nici înainte nu arăta chiar rău locul acela, dar acum, cu mulți copaci, atunci când totul va înverzi va arăta minunat.

Parcul din spatele benzinăriei, înainte

Si acum

Ajung și lângă stadion și nu prea îmi dau seama ce nu e bine.

Văd niște mormane de crengi, sau tufe, și văd pământul răscolit.

In primul moment mi-am imaginat că s-au adus niște tufe care să fie plantate și ele în jurul stadionului și probabil terenul fusese pregătit pentru acest lucru.

Mă gândesc să fur câteva crengi din alea, dacă prind acolo de ce nu ar prinde și în fața blocului meu, oricum sunt mai groase decât bețele de Moș Nicolae plantate de către primărie cu ocazia reabilitării străzii Versului.

Si pe urmă realizez adevărul:

În jurul stadionului, pe partea interioară a pistei, nu mai era nici un salcâm.

Probabil i-au luat de acolo și i-au mutat în parcul din apropiere.

Nu știu dacă i-au replantat pe toți, nu știu dacă au să prindă, ținând cont de modul cum cei care au lucrat acolo au înțeles să-și facă treaba.

***

Este o nenorocire ce s-a întâmplat cu stadionul acela.

Din câte îmi amintesc eu, cele mai mari evenimente care s-au desfășurat pe acest stadion au fost meciul cu FC Bihor, cândva la începutul anilor ‘70, când Poli a intrat în divizia A, meciul cu Celtic Glasgow, cândva la începutul anilor ‘80 și concertul lui Lepa Brena, la sfârșitul anilor ‘80.

De altfel acestea au fost și singurele evenimente la care am participat, la meciurile acelea mai mult din curiozitate, să mă uit la pulpele transpirate ale unor băieți bine făcuți nu face parte din pasiunile mele.

După revoluție stadionul a fost modernizat, s-au schimbat băncile tribunelor cu scaune moderne, s-au instalat tot felul de turnicheți din inox și alte instalații la nenumăratele porți ale stadionului, s-a amenajat iluminarea nocturnă, fiecare din cele 4 turnuri ale acestei instalații fiind o mică uzină.

Lângă stadion s-a amenajat o parcare imensă cu 460 de locuri, parcare care observ că nu prea este folosită de cetățenii care locuiesc la cel mult 5 minute distanță și care se plâng în permanență că nu au unde să parcheze.

S-au instalat sisteme de comunicații, camere de supraveghere, tot felul de minuni ale tehnologiei.

Iar în partea dinspre vest a stadionului s-a instalat un imens display, cu diagonala de câțiva metri.

După care nu s-a mai făcut nimic.

Plimbându-mă pe acolo de-a lungul a mai multor ani am văzut, rar, că s-a jucat câte un meci, de fapt nu am văzut meciul în sine ci am văzut jandarmii din jurul stadionului care erau mult mai mulți decât spectatorii.

A mai fost “Discoteka” aceea, anul trecut, eveniment la care au participat o mulțime de oameni, dar cam atât.

În rest stadionul a fost lăsat să se părăginească, încet încet instalațiile de la porți s-au stricat, scările la fel, ultima oară când am văzut funcționând displayul acela imens și care probabil a costat o avere a fost într-o iarnă în urmă cu câțiva ani, se plimba un cursor de mouse pe el dar nu avea pe ce să dea click.

De câțiva ani buni nimeni nu a mai dat cu o mână de vopsea pe gardurile alea, nimeni nu a curățat nimic, nimeni nu a reparat nimic. Cred că nici cu mătura nu a mai dat niemni pe acolo.

O investiție imensă se degradează de la o zi la alta pentru că cei care ar trebui să administreze acel bun al nostru, al  tuturor, sunt niște incompetenți și niște indolenți.

***

Acum se spune că vom avea un nou stadion, mai mare și mai minunat, probabil cu LED-uri și WiFi.

In urmă cu câțiva ani, chiar atunci când a fost defrișată Piața Nicolae Bălcescu, făceam un pariu cu cineva, mare susținător al primarului. Spuneam că în ciuda promisiunilor pe care le face domnul Robu, în mandatul său nu se vor construi nici poduri noi, nici pasajul Solventul, nici statui și fântâni arteziene în acea piață nu vom avea.

Oricine poate constata că am avut dreptate, în Timișoara nu au apărut nici cele 3 poduri promise, la care s-ar fi adăugat încă unul în prelungirea amenajării complexe de la Solvenul, nici pasajul de acolo nu îl avem, iar Piața Nicolae Bălcescu este în continuare o pășune cheală pe care crește iarbă și păpădii.

Așa cum nu am crezut atunci în promisiunile primarului nu cred nici acum în promisiunile celor din Consiliul Județean.

Sunt sigur că în următorii 5 ani nu vom avea nici un nou stadion și nici acea minunată maternitate cu WiFi  promisă de câțiva ani.

Nu că nu vor fi terminate, nu vor fi nici măcar începute.

Probabil se vor face niște studii de prefezabilitate, altele de fezabilitate, niște proiecte, dar se va rămâne la stadiul acesta, al copacilor tăiați din jurul stadionului.

Nu o să facă nici ăștia nimic cum nu a făcut nici primarul nimic, eventual o să mai crească niște vile în jurul orașului, că trebuie și oamenii ăia să locuiască undeva.

Nu sunt ei în stare să întrețină poteca aia de asfalt de pe lângă Bega, o altă fușereală, sau să dea cu niște vopsea pe un gard și noi ne așteptăm să facă stadioane și maternități moderne. Să fim serioși.

Din păcate, în ciuda faptului că știm că nu se face nimic stricăm și ce este făcut.

Probabil dacă s-ar face un stadion nou s-ar întâmpla ca și cu cel existent, am avea un stadion nou timp de unu-doi ani, după care ar fi lăsat să ruginească, nimeni nu l-ar mai întreține, iar peste câțiva ani s-ar discuta despre necesitatea construirii unui nou stadion.

Oare a calculat cineva, din curiozitate, câți bani s-au consumat în orașul ăsta pe studii și proiecte care nu au fost materializate niciodată?

Poate ar trebui să o facă cineva.

Spun unii că rambleul stadionului este făcut din molozul rezultat din demolarea Cazărmii Transilvane.

Stadionul 1 Mai la inaugurare. Foto din colecția Lucian Muntean.

Nu l-am măsurat dar, așa cum mă uit la el pe Google Maps, rambleul ăla este o prismă cu secțiune triunghiulară, cu baza de vreo 50 de metri, cu înălțimea de vreo 20 de metri și lungimea (perimetrul stadionului) de aproximativ 680 de metri. Să spunem cel puțin 300000 de metri cubi de material, moloz sau ce o fi.

Sunt și eu curios, s-a gândit cineva unde va fi depozitat tot mormanul ăla de moloz?

***

Pe de altă parte, ar trebui să ne întrebăm dacă este nevoie de un nou stadion.

Stiu că voi fi contrazis dar, dacă ar fi fost nevoie de așa ceva i-aș fi văzut acolo pe mii de susținători ai acestei idei, nucâteva zeci, cel mult o sută-două de persoane.

Adevărul este că am îmbătrânit cu toții și acum în weekend facem altceva decât să mergem pe stadion și să urlăm niște versuri agramate. Iar pe tineri nu îi mai interseează să susțină o echipă de fotbal, ei merg în cluburi unde fumează lucruri interesante, sau pleacă în mici excursii cu mașina, se joacă pe calculator sau se uită la filme cu troli și realități virtuale.

Nici măcar pentru concertele visate de hipioții cu pârul albit legat în coadă de cal nu ne mai trebuie stadioane, Pink Floyd oricum nu vor veni în România, iar celorlalți care vin, mari artiști la viața lor dar acum pensionari expirați, le ajunge Piața Operei.

Avem acolo în zonă vreo 7 stadioane, unul lângă celălalt.

Văd că unele sunt întreținute atent, iarba este în permanență tunsă, unele au și nocturnă, altele sunt începute probabil în secolul trecut și nefinalizate. Dar nu prea văd niciodată oameni acolo.

Sunt mai mulți oameni pe pista aceea din jurul stadionului decât în interiorul tuturor stadioanelor, luate la un loc.

Și atunci pentru ce un nou stadion? Ca să cheltuim aiurea niște bani? Sau să finanțăm firmele cuiva? Ca să finanțăm niște șmecheri care spun că e nevoie de așa ceva, așa cum au spus că avem nevoie de sălile acelea de sport sau de grădinițele de sport pe care au intenția să le preia pe gratis, după ce statul le face pe banii populației.

Sau pe alții care joacă cu Chiajna și pierd indiferent cu cine joacă și care, băieți buni de muncă, ar putea face ceva util în schimbul banilor mulți pe care îi primesc?

Mergeți la meci duminică când se joacă cu Rapidul, dacă nici la meciul ăsta atât de interesant stadionul nu va fi arhiplin înseamnă că am dreptate și nu mai e rentabil să bagi banii comunității în așa ceva și poate ar trebui să-i întrebăm și pe alții, care nu sunt interesați, dacă e nevoie de stadioane mai mari și mai noi.

Tare am impresia că vremurile când li se dădeau oamenilor gladiatori au cam trecut, nu prea mai interesează pe multă lume meciurile, dacă se uită la meci o fac la fel cum se uită la filme, acasă, în fotoliu, cu o bere în mână în fața unui ecran cu diagonala de 1 metru, nu la stadion sau la cinematograf.

Iar pentru Lepa Brena sigur nu mai e nevoie de stadioane, iar dacă chiar e nevoie mai dăm o vopsea pe barele alea, mai curățăm ec e de curățat, mai legăm o sârmă sau mai reparăm câte ceva..

***

Pentru că am pomenit de maternitatea aia virtuală, în acel loc în urmă cu câțiva ani s-a amenajat acolo un mic părculeț, erau acolo copaci frumoși și mai deosebiți față de cei din alte parcuri, bănci, începuseră să vină păsărele acolo.

Acum văd se strică și parcul ăla, copacii încep să se usuce, a apărut în mijlocul său o șosea de acces pentru niște derbedei care parchează acolo, că nu puteau să intre pe drumul de acces asfaltat care e cu 10 metri mai la stânga.

Asta e sistemul, și la primărie, și la Consiliul Județean, și în toată țara, facem ceva care costă mult, un parc, o nocturnă, o pistă de biciclete sau un ecran cu diagonala de 20 de metri, după care le lăsăm să se strice.

Și după aceea facem altele noi, dacă le mai facem, dacă nu cumva am cheltuit toți banii pe studii și proiecte.