Aţi auzit de Iakov Perelman (1882 – 1942) ?

Anton Kovacs – www.infokam.ro

A fost unul din cei mai cunoscuţi autori de ştiinţă popularizată, probabil cel mai cunoscut.
Datorită cărţilor sale o mulţime de oameni de ştiinţă de top, mulţi din ei distinşi cu premiul Nobel, s-au aplecat către domeniile care au ajutat omenirea să avanseze. Dacă nu ar fi fost Perelman la ora actuală probabil nu am fi ştiut de existenţa centurii Van Allen şi nu am fi ştiut că există un geniu pe nume Stephen Hawking (şi astea sunt doar două exemple).
Cine a citit aceste cărţi a putut afla că şi fizica, şi chimia, şi biologia, şi geometria, şi algebra sunt nişte lucruri “mişto” (ca să mă exprim în limbajul folosit de cei care sunt target-ul acestor cărţi) şi dacă aceste materii nu ne-au plăcut asta se datorează faptului că ne-au fost predate de către nişte profesori care poate ar fi trebuit să devină stungari sau altceva, oricum nu profesori.
Cărţile sale au fost traduse în majoritatea limbilor şi în majoritatea limbilor există (mai nou) şi variante în format electronic ale acestora.
Din păcate am constatat că nimeni nu s-a gândit să facă acest lucru şi pentru versiunile în limba română, mai mult, nici nu prea mai există reeditări ale vechilor ediţii astfel că şi exemplarele în varianta print au ajuns extrem de rare.

Din acest motiv m-am apucat eu să digitalizez atât cărţile lui Perelman cât şi alte cărţi de popularizare a ştiinţei pe care le aveam în bubliotecă.

Ulterior acest proiect a luat amploare, s-au implicat şi alte persoane care m-au ajutat să creez versiuni electronice ale unor carţi de ştiinţă popularizată, unii trimiţându-mi să prelucrez cărţi pe care le aveau în bibliotecă, alţii participănd la scanarea sau prelucrarea scanurilor.

Bineînţeles că acest proiect va continua pe măsură ce voi intra în posesia altor cărţi de ştiinţă popularizată.

Consider ca toate aceste carti sunt esentiale pentru ca in limba romana nu mai apar de foarte multa vreme astfel de carti (cu exceptia catorva carti de la Editura Humanitas). De fapt, impresia mea este ca nici chiar in limba engleza nu apar foarte multe carti de popularizare scrise de adevarati specialisti care sa incerce sa explice lucrurile in profunzime, pentru nespecialist. Putini sunt cei care mai au timp pe care sa-l dedice unei asemenea sarcini extrem de dificile. Tocmai de aceea aceste carti merita reconsiderate. In plus, cartile bune de matematica nu mor niciodata. Ele sunt la fel de proaspete si interesante ca si acum jumatate de secol cand au fost tiparite pentru prima oara si vor fi la fel si peste alti 50 de ani, fara sa fie nevoie sa se corecteze vreun rand sau vreo formula.

Rezultatele se pot găsi mai jos.

Veţi găsi aici cateva carti de fizica exceptionale ale lui Feynman (laureat al Premiului Nobel). Cine deschide cartea ‘Despre caracterul legilor fizicii’ e imposibil sa nu fie irezistibil atras de stilul glumet dar profund al lui Feynman. Aceasta carte este rezultatul transcrierii unei serii de prelegeri despre fizica (adresate publicului larg) care sunt disponibile pe net in format video (inclusiv pe youtube) si care trebuie neaparat urmarite pe masura ce se avanseaza cu cititul cartii. In acelasi mod trebuie citita si cartea despre electrodinamica cuantica.
Exista apoi 2 dintre cartile lui George Gamov (care a obtinut de asemenea Premiul Nobel pentru fizica) traduse in limba romana: una despre gravitatie, cealalta fiind o istorie foarte accesibila a fizicii (care pleaca de la Arhimede si ajunge pana prin anii ’50). Tot aici, merita mentionata si cartea lui Lev Davidovici Landau (are si el un Nobel pentru fizica) ‘Fizica pentru toti’ care a fost tradusa inclusiv in engleza.

O altă carte interesantă este ‘Evoluţia Fizicii’ scrisă chiar de Albert Einstein.

Martin Gardner – Amuzamente matematice
Martin Gardner – Alte amuzamente matematice
Cele 2 carti ale lui Martin Gardner (1914 – 2010) reprezinta traducerea primelor 3 carti ale sale (din seria de 15) care contin articole publicate de Gardner in Scientific American. Toate aceste carti, impreuna cu altele scrise de Gardner care contin subiecte asemanatoare sunt usor de gasit pe net in limba engleza. Gardner are o inclinatie speciala pentru joc, multe dintre problemele culese de el sunt acum binecunoscute: de exemplu, problema 7 pag. 202 din Amuzamente. Gardner abordeaza subiecte extrem de variate de la jocuri logice (variante ale sahului, tangram, turnul din hanoi, reversi etc.), jocuri si probleme create de Sam Loyd, H. E. Dudeney sau Lewis Carroll pana la chestiuni matematice ‘mai serioase’ referitoare la topologie, geometrie, algebra etc.

Cele 3 carti despre istoria matematicii sunt cele mai accesibile istorii de acest gen, in limba romana, care pleaca din antichitate si ajung pana in secolul al XIX-lea. Cartea lui A. P. Iuskevici, ‘Istoria matematicii in evul mediu’ e remarcabila. Observ in treacat ca pentru antichitate avem (in limba romana) o alta carte excelenta, chiar mai cuprinzatoare: Adrian C. Albu – O istorie a matematicii (Volumul 1), aparuta prin 2009.

Eugen Rusu – De la Tales la Einstein
O carte care pleaca de la intrebarea ‘Ce este matematica’ si este adresata elevilor din gimnaziu si liceu. Cartea contine portrete si citate din operele unor matematicieni celebri (Arhimede, Descartes, Euler etc.) si spune cateva anecdote despre acestia pe care profesorii de matematica uita de obicei sa le mai povesteasca pe la ore (de exemplu cea cu magarul lui Thales). Exista si multe lucruri mai serioase, foarte bine explicate pentru cineva care are suficienta rabdare ca sa urmareasca un rationament si are cunostinte minime de matematica: notiunea de derivata, serie, curbura, teorema lui Fermat etc.
Eugen Rusu a scris destule carti, multe din ele adresate profesorilor de matematica. Din pacate in Romania, nu mai are demult vreo importanta daca profesorul preda bine sau prost la clasa (ba, cu cat preda mai prost cu atat are sanse mai mari ca sa castige mai mult din meditatii). Totusi, daca mai exista cineva interesat cu adevarat de predarea matematicii si doreste sa se perfectioneze in acest domeniu acesta ar trebui sa deschida oricare dintre cartile de metodica ale lui Rusu pentru ca va avea enorm de castigat.

Egmont Colerus – De la tabla inmultirii la integrala
Egmont Colerus – De la punct la a patra dimensiune
Doua carti care incearca sa prezinte plecand de la zero atat cat se poate spune despre algebra si analiza (prima carte) si geometrie (a doua carte). Efort laudabil, misiune (aproape) imposibila! Acestea sunt singurele carti (traduse) in limba romana care isi propun asa ceva.

R. Courant, H. Robbins – Ce este matematica
O alta carte celebra care se doreste a fi o introducere in unele capitole ale matematicii (teoria numerelor, calcul diferential si integral, geometrie analitica, topologie etc.) dar nu chiar pentru incepatorul absolut. Eforturile pentru parcurgerea cartii sunt destul de mari dar cine e dispus sa le faca poate capata o profunda intelegere a materialului propus. Versiunea in engleza a cartii a fost revizuita de Ian Stewart in anii ’90.