{"id":5579,"date":"2019-06-28T16:55:00","date_gmt":"2019-06-28T13:55:00","guid":{"rendered":"http:\/\/infokam.eu\/blog\/?p=5579"},"modified":"2023-07-06T19:47:32","modified_gmt":"2023-07-06T16:47:32","slug":"despre-rescrierea-periodica-a-istoriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/2019\/06\/28\/despre-rescrierea-periodica-a-istoriei\/","title":{"rendered":"DESPRE RESCRIEREA PERIODIC\u0102 A ISTORIEI"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

<\/i>Anton Kovacs<\/font><\/a> <\/i>June 28, 2019<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/p>\n

Anii \u201820.<\/font><\/p>\n

\u021aara trecea prin momente grele.
\nO mare parte a popula\u021biei se zb\u0103tea \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie crunt\u0103. Guvernul, politicienii, la fel ca \u0219i acum, \u00een loc s\u0103 rezolve problemele \u021b\u0103rii c\u0103utau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 vinova\u021bi.
\nIar vinova\u021bii, ca \u00eentotdeauna, erau al\u021bii, cei care nu aveau s\u00e2nge pur rom\u00e2nesc.<\/font><\/p>\n

\u00cen Italia \u0219i Germania apar tot felul de idei pe care le import\u0103m \u0219i noi. La acestea se adaug\u0103 redescoperirea curentului latinist conform c\u0103ruia istoria rom\u00e2nilor este o continuare a istoriei romane, este vorba despre acela\u0219i popor cu o unic\u0103 istorie, singura problem\u0103 neelucidat\u0103 fiind cine pe cine a \u00eenv\u0103\u021bat latina.<\/font><\/p>\n

Ceea ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een \u021bar\u0103 se reflecta \u0219i asupra ora\u0219ului. Nu trecuser\u0103 \u00eenc\u0103 zece ani de c\u00e2nd acestuia i se schimbaser\u0103 st\u0103p\u00e2nii.
\nIar noii st\u0103p\u00e2ni doreau s\u0103 schimbe spiritul ora\u0219ului astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 semene cu ei.<\/font><\/p>\n

A\u0219a cum Marcelo Piacentini, arhitectul preferat al lui Benito Mussolini, \u00eencerca s\u0103 schimbe fa\u021ba Italiei, olteanul Duiliu Marcu, un admirator al acestuia, se apucase s\u0103 schimbe fa\u021bada Teatrului din Timi\u0219oara.<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a><\/p>\n

Marcello Piacentini, Palazzo Giustizia, Milano<\/font><\/em><\/p>\n

La 23 aprilie 1926 a avut loc, \u00een prezen\u021ba a 10.000 de oameni, inaugurarea unei copii din bronz a Lupei Capitolina, simbol al latinit\u0103\u021bii care une\u0219te popoarele rom\u00e2n \u0219i italian.<\/font><\/p>\n

Monumentul, al\u0103turi de noua fa\u021bad\u0103 a teatrului reprezenta \u00eenc\u0103 un element al noii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri a ora\u0219ului, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are care reflecta ideologia acelor vremuri, dar ar\u0103ta \u0219i cine este st\u0103p\u00e2nul.<\/font><\/p>\n

Cel de-al treilea pilon va fi reprezentat mai t\u00e2rziu de Catedrala Ortodox\u0103, construit\u0103 dup\u0103 modelul unei biserici din Moldova.<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a><\/p>\n

***<\/font><\/p>\n

A urmat o nou\u0103 schimbare a lumii.<\/font><\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi situa\u021bia \u00een \u021bar\u0103 era destul de proast\u0103, \u00een 1946 a fost foamete, nimeni nu mai producea nimic, nu prea se \u0219tia cine conduce \u021bara, patronii fabricilor \u00eencepeau s\u0103 nu mai fie patroni, st\u0103p\u00e2nii mijloacelor de produc\u021bie ajunseser\u0103 muncitorii, dar ace\u0219tia nu prea \u0219tiau ce au de f\u0103cut.<\/font><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n


\n<\/font><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

<\/a><\/a><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

O mul\u021bime de \u021b\u0103rani primiser\u0103 p\u0103m\u00e2nt ca urmare a reformei agrare dar acesta trebuia lucrat, nu speculat.<\/font><\/p>\n

\u0218i \u021b\u0103rii \u00eei trebuia p\u00e2ine, combustibil, locuin\u021be, tractoare, agrafe de birou, baterii pentru lanterne, h\u00e2rtie \u0219i un milion de alte lucruri. M\u00e2ncarea, pentru c\u0103 nu era, se d\u0103dea pe cartel\u0103, hainele pe cupoane, infla\u021bia era galopant\u0103.<\/font><\/p>\n

La Bega Mic\u0103 lumea st\u0103tea la coad\u0103 pentru marmelad\u0103 presat\u0103. Situa\u021bia sem\u0103na pu\u021bin cu cea care a urmat imediat dup\u0103 revolu\u021bia din \u201989, dar era mult mai tragic\u0103.<\/font><\/p>\n

Nu prea era timp de statui, cel mult c\u00e2te un panou de onoare pe care erau pozele stahanovi\u0219tilor.<\/font><\/p>\n

\u00cen acel timp \u00eenc\u0103 ne am\u0103geam cu identitatea na\u021bional\u0103 artificial creat\u0103 de \u0218coala Ardelean\u0103, ai c\u0103rei exponen\u021bi spuneau c\u0103 suntem urma\u0219ii Romei, a\u0219a c\u0103 o statuie cu Romulus \u0219i Remus p\u0103rea ceva normal.<\/font><\/p>\n

Dup\u0103 1950 lucrurile \u00eencepuser\u0103 s\u0103 se a\u0219eze, \u00eencepuse industrializarea, ceea ce a dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii, \u00eencepuse colectivizarea \u0219i cotele obligatorii, ca urmare foametea nu mai era o problem\u0103, industria \u00eencepuse s\u0103 se mi\u0219te.
\n\u00cencepuse s\u0103 fie timp \u0219i pentru alte lucruri dec\u00e2t cele de prim\u0103 necesitate.<\/font><\/p>\n

\u0218i istoria a \u00eenceput din nou s\u0103 fie rescris\u0103.<\/font><\/p>\n

Ne trebuia o nou\u0103 identitate, a\u0219a c\u0103 am ajuns la concluzia c\u0103 nu prea eram urma\u0219ii Romei ci a dacilor. Cucerirea roman\u0103 este prezentat\u0103 \u00een acea epoc\u0103 ca fiind ceva nefast \u00een istoria noastr\u0103.
\nRomanii nu au fost dec\u00e2t ni\u0219te agresori tic\u0103lo\u0219i care au \u00eenrobit Dacia.
\nDu\u0219manii.
\n\u00cen jocurile copil\u0103riei mele romanii erau o alternativ\u0103 la hitleri\u0219ti sau la ho\u021bii din \u201cho\u021bii-poli\u021baii\u201d.<\/font><\/p>\n

Dacii \u00een schimb erau un popor blajin de \u021b\u0103rani care \u00ee\u0219i vedeau de necazurile lor \u0219i nu doreau r\u0103ul nim\u0103nui, dar au fost ataca\u021bi de romanii care doreau s\u0103 le fure br\u0103\u021b\u0103rile de aur  \u0219i s\u0103 le violeze  femeile incredibil de frumoase, \u00eembr\u0103cate \u00een ie.<\/font><\/p>\n

<\/font><\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i: Gunoaie \u0219i reciclare<\/font><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

<\/a><\/a><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a><\/p>\n

Actri\u021ba Marie Jose Nat \u00een filmul Dacii<\/font><\/em><\/p>\n

Urm\u0103torul pas al ra\u021bionamentului a fost c\u0103 dac\u0103 romanii au fost ni\u0219te bandi\u021bi, nici p\u0103rin\u021bii lor, Romulus \u0219i Remus, nu au fost ni\u0219te sfin\u021bi.<\/font><\/p>\n

\u00centr-o carte poli\u021bist\u0103 citit\u0103 \u00een adolescen\u021b\u0103, Cercul Magic, scris\u0103 de Nicolae M\u0103rgeanu \u0219i \u00een care o parte din ac\u021biune se petrecea \u00een Timi\u0219oara \u00een timpul r\u0103zboiului despre Lupa Capitolina se spunea \u201cStatuia Lupoaicei, ipocrit cadou al lui Musolini\u201d.<\/font><\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, c\u00e2ndva \u00eenainte de 1957 statuia devenit\u0103 simbol al r\u0103ului a fost ascuns\u0103 dup\u0103 un paravan, la cap\u0103tul unuia din coridoarele din Castelul Huniazilor.<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a><\/p>\n

Pia\u021ba Operei \u2013 Victoriei, 1957.<\/em>
\nSe poate observa f\u00e2nt\u00e2na cu pe\u0219ti (forma de stea) \u0219i lipsa statuii.<\/em>
\n\u00cen planul apropiat se poate vedea panoul de onoare cu frunta\u0219ii \u00een \u00eentrecerea socialist\u0103.<\/em><\/font><\/p>\n

***<\/font><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201860 \u021bara cuno\u0219tea cea mai prosper\u0103 perioad\u0103 din \u00eentreaga ei istorie de p\u00e2n\u0103 atunci.
\nSe f\u0103cea sim\u021bit\u0103 \u0219i o oarecare deschidere c\u0103tre restul \u021b\u0103rilor din Europa. Centrul Timi\u0219oarei era plin de tineri italieni veni\u021bi s\u0103 se distreze cu bani pu\u021bini.<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a>Pia\u021ba Operei \u2013 Victoriei, foto 1965.<\/font><\/em><\/p>\n

Istoria se schimb\u0103 din nou, cucerirea roman\u0103 este prezentat\u0103 favorabil, e admis faptul c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este de origine latin\u0103 \u2013 de\u0219i lexicul slav a jucat un rol important \u00een formarea limbii rom\u00e2ne.<\/font><\/p>\n

Rom\u00e2nii nu se mai trag doar din daci \u0219i romani, ci din traci, cel\u0163i \u0219i romani.
\nDatorit\u0103 istoricilor eram mai tari dec\u00e2t fusesem vreodat\u0103.<\/font><\/p>\n

\"\"<\/font><\/a><\/p>\n

\u00cen 1968, Lupa Capitolina, devenit\u0103 din nou simbol al originii glorioase \u0219i a istoriei multimilenare a poporului rom\u00e2n, este reinstalat\u0103 pe soclul ei din centrul ora\u0219ului.<\/font><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n


\n<\/font><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

<\/a><\/a><\/p>\n

<\/font><\/p>\n

Nu putem dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne acolo \u0219i c\u0103 rom\u00e2nii au dep\u0103\u0219it etapa \u00een care se r\u0103zboiau cu statuile.<\/font><\/p>\n

foto din colec\u021bia Lucian Muntean<\/font><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anton Kovacs June 28, 2019 Anii \u201820. \u021aara trecea prin momente grele. O mare parte a popula\u021biei se zb\u0103tea \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie crunt\u0103. Guvernul, politicienii, la fel ca \u0219i acum, \u00een loc s\u0103 rezolve problemele \u021b\u0103rii c\u0103utau s\u0103 g\u0103seasc\u0103 vinova\u021bi. Iar vinova\u021bii, ca \u00eentotdeauna, erau al\u021bii, cei care nu aveau s\u00e2nge pur rom\u00e2nesc. \u00cen Italia \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-5579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5579"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7102,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5579\/revisions\/7102"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infokam.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}