• Autoplagiatul

    by  • 02/01/2018 • Uncategorized

    Cei care au inventat acest termen, fie că este vorba despre ziariști, oameni care au impresia că sunt specialiști în drept, universitari, etc. nu fac altceva decât să dovedească lipsa de eficiență a filtrelor care ar trebui să împiedice accesul idioților la aceste meserii.

    Iată definiția plagiatului:

    “Plagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei alte persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație proprie.”

    poza2

    Există și nenumărate alte definiții, dar toate se referă la același lucru, însușirea ideilor altei persoane și prezentarea acestora drept creație proprie.

    poza3

    Definiția autoplagiatului ar fi deci

    Autoplagiatul reprezintă însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor proprii, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație proprie.”

    sau mai pe scurt

    “însușirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor proprii, prezentându-le drept creație proprie.”

    poza1

    Cum a apărut termenul de autoplagiat?

    Explicația este cât se poate de simplă.

    Programele “antiplagiat” sunt de fapt niște motoare de căutare, un fel de “Google” mai mici care caută dacă un text oarecare, sau un fragment de text a mai fost publicat în altă lucrare.

    Exact cum ar fi dacă ati căuta pe Google un text din propriul blog

    poza4

    poza5

    In exemplul de sus puteți vedea textul original, iar în cea de-a două poză se pot vedea două din locurile în care a fost folosit același text. Nu mai rămâne decât să verificăm dacă este menționat autorul real, iar dacă nu înseamnă că este vorba despre un plagiat.

    Bineînțeles că acel motor de căutare va găsi și articolul original și va găsi și alte articole ale aceluiași autor care conțin fragmentul de text căutat. Deci, mașina va include pe lista textelor “furate” și texte publicate în alte lucrări ale aceluiași autor, care nu au fost “furate” de la altcineva.

    Si atunci, niște inteligenți au descoperit termenul de “autoplagiat”, nerealizănd că munca unui om nu poate fi furată de către el însuși și că dacă am avut o idee pot să o folosesc de câte ori consider că este bine să o fac, nefiind nevoie să menționez mereu, ca un neam prost, “asta a fost ideea mea”, sub forma unor ghilimele.

    Probabil e vorba despre aceleași persoane care, pentru a-și justifica viață trăită fără a fi produs ceva util celor din jur, ne-au impus să scriem cu â din a și au inventat cuvintele “grizonant”, “vopseluri” și multe altele.

    Anton Kovacs