• Fluxul operaţional, evidenţa operativă şi contabilitatea operaţiuniilor de producţie

    by  • 11/30/2015 • Contabilitate, Manuale de utilizare

    Anton Kovacs – www.infokam.ro

    Pentru a exemplifica cum trebuie ţinută evidenţa operativă şi cum trebuie contabilizate operaţiunile la firmele care produc diverse bunuri, vom lua ca exemplu o firmă care cumpără componente de calculator, asamblează/produce calculatorul după care îl vinde unui client oarecare.

    Pentru început avem ceva de genul acesta:

    computer_parts_table

    Şi o factură care arată cam aşa

    factura

    Unii vor face o contabilitate de butică, (ceea ce este greșit în această situație) adică se va înregistra factura fără nici un fel de detalii ci pur si simplu ca o marfă care se numeşte “calculator”, preţul de achiziţie va fi valoarea fără TVA înscrisă pe factură, preţul de vânzare va fi preţul inclusiv TVA care va fi facturat clientului.

    Alţii vor produce aproximativ 256 de tabele în EXCEL, le vor lista pe toate şi le vor îndosaria, situaţie în care nici nu mai contează ce scrie acolo pentru că oricum nimenu nu înţelege nimic, nici măcar cel care a făcut acele tabele, cu toate că i s-au părut foarte clare în momentul întocmirii lor.

    Alţii nu vor mai face nimic ci vor da factura contabilei care va băga două formule în programul ei de contabilitate şi cu asta a terminat ce avea de făcut.

    Fie că este vorba despre o firmă care asamblează calculatoare, face termopane, tâmplărie, vapoare sau e un combinat siderurgic, în continuare vom învăța cum trebuie înregistrate toate operaţiile necesare pentru a face o treabă pe care o înţelege oricine se uită la ea, nemaifiind nevoie de explicaţii suplimentare şi tot felul de tabele explicative şi în final toată lucrarea să şi folosească celor care au nevoie de datele respective.

    divider

    Pentru început, după ce vom număra şi verifica bunurile înscrise în factură, vom face Nota de Recepţie, căreia unii îi spun şi NIR:

    Nir materii prime

    Nota de recepţie este un document care va fi întocmit OBLIGATORIU de gestionar. Nu de contabil, nu de paznicul de la poartă ci de gestionar.

    Dacă ne uităm atent la exemplul de mai sus vom observa că în această situaţie nota de recepţie va fi completată cu preţurile, denumirile şi cantităţile înscrise în factura de la furnizor.

    Dar, dacă este necesar şi dacă ne ajută putem adapta la nevoile noastre unele lucruri pe care le înscriem în NIR.

    De exemplu, dacă am cumpărat 2 plăci video şi nu dorim să urmărim pe viitor ce se întâmplă cu fiecare din aceste plăci video, vom înscrie în NIR denumirea “Plăci video” şi cantitatea 2, aşa cum e scris şi pe factură.

    Dar dacă dorim să urmărim fiecare placă în parte (de exemplu pentru onorarea garanţiilor ulterioare) vom înscrie fiecare din cele două plăci video pe o poziţie separată, adăugând la denumire şi seria plăcii.

    Sau, dacă pe factură scrie “Cuie construcţii 60” iar noi ştim că avem deja în gestiune cuie de această denumire, dar denumirea acestora este “Cuie 60” vom adapta denumirea de pe NIR astfel încât să nu avem în stoc acelaşi lucru cu două denumiri.

    La fel şi preţul poate fi adaptat, de exemplu dacă cumpărăm o cutie de vopsea şi furnizorul ne-a facturat sepatat ambalajul, care nu este refolosibil, vom cupla cele două repere obţinând un nou reper “Cutii vopsea” care va avea preţul egal cu cel al vopselei + cutia respectivă.

    Important este ca Nota de receptie să reflecte cât se poate de mult realitatea de pe teren şi bineînţeles valoarea notei de recepţie trebuie să fie egală cu valoarea facturii.

    Nota de recepţie va fi întocmită în cel puţin două exemplare, unul pentru contabilitate iar altul pentru gestionar, ataşam factura originală la exemplarul pentru contabilitate şi în acest moment putem spune că materiile prime au fost înregistrate în gestiune.

    Vezi și cum se face o notă de recepție 

    divider

    Următorul pas este ca cel care se va ocupa de asamblarea calculatorului să ridice de la magazie componentele necesare. Pentru ca gestiunea să fie descărcată, adică pentru a se transfera responsabilitatea valorilor respective de la gestionar (care nu le mai are în depozit, deci nu poate să răspundă pentru ele) către persoana care le-a ridicat din depozit, se va întocmi un Bon de consum.

    Bon consum

    Pe bonul de consum se vor înscrie denumirea şi preţul unitar al componentelor care au fost ridicate de la magazie, exact aşa cum au fost ele înscrise în Nota de recepţie. Cantităţile înscrise în bonul de consum vor fi strict cele ridicate din magazie/depozit. Bonul de consum va fi întocmit în cel puţin 3 exemplare, unul la gestionar, unul pentru contabiitate şi unul care va însoţi bunurile eliberate din magazie.

    divider

    Oricând vom avea o intrare în gestiune (de la furnizor, din producţie, din transfer) sau o ieşire din gestiune (consum vânzare, transfer) vom completa Fişa de Magazie, un document care ne ajută să ştim în orice moment când a intrat un anumit bun, de unde, când a ieşit, unde a ieşit, cât mai avem în stoc din acel bun. O fişă de magazie este individualizată prin denumire, unitate de măsură şi preţ. In concluzie, dacă vom avea două bunuri identice dar cu preţuri diferite vom avea şi două fişe de magazie diferite.

    fisa magazie

    divider

    In sfârşit băieţii de la secţia de asamblare au terminat calculatorul, i-au instalat sistemul de operare şi au verificat ce era de verificat. Dar calculatorul încă nu poate fi vândut deoarece din punct de vedere scriptic noi încă nu avem un calculator ci doar nişte piese într-o încăpere vecină.

    Pentru a avea un calculator va trebui să stabilim în primul rând ce preţ va avea acel calculator.

    Calculul preţului nu are legătură cu subiectul despre care vorbim aici dar este important de ştiut că acest preţ va trebui să cuprindă preţul componentelor încorporate în acel calculator, preţul manoperei, al curentului folosit, al transportului, tot ce înseamnă cheltuială în acea firmă la care se adaugă bineînţeles şi un profit onest.

    Şi atunci cănd preţul a fost stabilit seful băieţilor care asamblează calculatoare va întocmi un Bon de predare, document care împreună cu calculatorul va fi predat gestionarului, care va înregistra operaţiunea în fişa de magazie corespunzătoare.

    Nu este obligatoriu ca la intrarea în gestiune să mai facem şi o notă de recepţie, putem să înregistrăm intrarea şi pe baza bonului de predare dar cred că pentru coerenţă este bine să facem şi un NIR, astfel încât toate intrările să fie făcute în baza unei note de recepţie. Iar în condiţiile în care bonul de predare merge la contabilitate gestionarul va avea şi el un document de intrare pe care să-l ataşeze la dosarul personal.

    Bon predare

    divider

    In sfărşit avem în magazie un calculator nou nouţ pe care nu mai trebuie decât să-l vindem unui client.

    Pentru aceasta vom întocmi Factura

    Factura vanzare

    Factura va fi întocmită în 3 exemplare, unul la client, unul la contabilitate şi unul la gestionar.

    Iar dacă clientul ne-a plătit cash vom întocmi şi o chitanţă (sau bon fiscal dacă este vorba despre o persoană fizică) pentru suma încasată, chitanţa fiind şi ea întocmită în cel puţin 2 exemplare, unul la registrul de casă şi unul la client. Nu ar strica încă un exemplar de chitanţă astfel încât cel de-al 3-lea exemplar să ajungă la contabil.

    Chitanta

    In acest moment putem considera că fluxul este încheiat, am cumpărat nişte componente, am produs din aceste componente un calculator, am vândut calculatorul respectiv şi am încasat contravaloarea acestuia.

    Şi pe deasupra am întocmit nişte documente care îl vor încânta chiar şi pe cel mai exigent reprezentant al organelor de control.

    Vezi și cum se face o factură

    divider

    Am înregistrat o mulţime de documente frumoase dar, dacă tot am făcut-o poate ar fi interesant să obţinem mai multe beneficii în schimbul muncii depuse. Cine ar mai putea profita de evidenţa noastră operativă ?

    Poate patronul ar dori să afle cât au costat componentele folosite într-un calculator. Nimic mai simplu, nu trebuie decât să se uite la “Situaţia consumurilor reparizate pe lucrări” şi va afla acest lucru, fie pentru un produs/lucrare, fie pentru toate produsele realizate într-un anumit interval:

    situatia consumurilor repartizate pe lucrari

    Poate unui client i s-a stricat calculatorul în garanţie şi ne interesează care este furnizorul unei anumite componente. Accesăm fişa de magazie şi vedem cine este furnizorul, cu ce NIR a fost recepţionată piesa respectivă şi astfel ajungem la factura de la furnizor.

    Dacă dorim să aflăm care este stocul pentru un anumit reper aflăm acest lucru din fişa de magazie sau balanţa analitică a bunurilor din gestiune. Putem vedea cât avem de plătit unui furnizor consultând “Fişa furnizorului”, sau o listă cu furnizorii neachitati, la fel cum putem vedea cât mai avem de încasat de la un client consultând “Fişa clientului” sau o listă cu clienţii neîncasaţi, putem vedea ce mai avem în magazie consultând “Registrul stocurilor”. Lista nu se opreşte aici.

    carbon

    divider5

    O alt persoană care poate profita de datele din evidenţa operativă este contabilul.

    Acesta poate prelua datele gata contate din Registrul Jurnal:

    Registrul jurnal

    Sau dacă contabilul e mai puturos poate prelua datele din Nota de contabilitate, care este un fel de total pe conturi al registrului jurnal:

    Nota contabilitate

    divider

    Odată ce în programul nostru sunt înscrise datele referitoare la stocurile existente și inventarierea periodică va fi mult simplificată

    inventar

    lista inventar

    Citește cum se face inventarierea


    divider5

    Contabilitatea operaţiuniilor de producţie este extrem de simplă şi de frumoasă:

    Presupunem că avem un contabil conştiincios care nu va copia pur şi simplu datele din registrul jurnal generat de evidenţa operativă ci va lua încă o dată documentele “la mână” şi le va conta, existând astfel un dublu control care va permite evitarea unor erori.

    Primul document pe care îl vom conta este NIR-ul în care a fost înregistrată intrarea de componente de la furnizor.

    Pe NIR este înscrisă valoarea (fără TVA) de 2602.95 lei, la care se adaugă un TVA de 624.71 lei.

    Deci vom avea următoarele formule contabile:

    Intrarea de materii prime:

    Cont debitor

    Cont creditor

    Suma

    301

    401

    2602.95

    4426

    401

    624.71

    Trecem la bonul de consum:

    Cont debitor

    Cont creditor

    Suma

    601

    301

    2602.95



    Inregistrarea calculatorului produs (bonul de predare):

    Cont debitor Cont creditor

    Suma

    345 711

    3124

    Descărcarea din gestiune a calculatorului:

    Cont debitor

    Cont creditor

    Suma

    711

    345

    3124

    Şi vânzarea către client pe baza facturii:

    Cont debitor

    Cont creditor

    Suma

    4111

    701

    3124

    4111

    4427

    749.76

    Şi în final încasarea (chitanţa):

    Cont debitor

    Cont creditor

    Suma

    5311

    4111

    3873.76

    Aţi văzut ce simplu a fost ?

    graphite